Boala Parodontala (parodontoza)

Parodontologia este aria stomatologiei care este responsabilă de studiul, prevenirea și tratarea patologiilor care afectează țesuturile care protejează, înconjoară și susțin dinții: gingiile, osul alveolar, ligamentul parodontal și cementul radicular.

Leziunile parodontale sunt cauzate de acumularea de bacterii, care determină modificări ale parodonțiului. Dacă nu sunt tratate, aceste afecțiuni progresează rapid și pot provoca pierderea dinților și diverse afecțiuni în corpul nostru.

Boala parodontala

Boala parodontală este o patologie cronică care include focare cu simptome minime și poate duce la pierderea suportului pentru dinți, adică la distrugerea gingiilor și a osului care susțin dinții.

Există două etape principale ale bolii parodontale.

Gingivita. Aceasta este faza inițială a bolii parodontale, care este cauzată de acumularea plăcii bacteriene. Placa este formată din bacterii și resturi alimentare care se lipesc de dinți. Dacă nu este îndepărtată corect, se transforma în tartru, care irita și inflameaza gingiile. Cele mai frecvente simptome sunt înroșirea zonei și sângerarea gingiilor. Gingivita este o afecțiune reversibilă, dar dacă nu este tratată corespunzător, poate evolua spre parodontită (boală parodontală/parodontoză).

Parodontita (boală parodontală/parodontoză). Este o boală gravă și ireversibilă, care afectează între 15% și 20% dintre adultii cu vârste cuprinse între 35 și 44 de ani, conform Organizației Mondiale a Sanatatii. Această patologie, spre deosebire de gingivită, se caracterizează prin pierderea structurală a aparatului de atașare. Parodontita este principalul motiv al pierderii dentare la adulți. 

Relația dintre boala parodontală și bolile sistemice

Mai multe studii au dezvăluit asocierea dintre boala parodontală și tulburările cardiovasculare. Unele dintre afecțiunile cu care boala parodontală și sistemul cardiovascular (CVS) sunt legate sunt: ​​endocardita bacteriană, infarctul miocardic, cardiopatia ischemică, tromboza, insuficiența coronariană și varicele.

S-a sugerat că microorganismele bolii parodontale provoacă inflamarea endocardului atunci când trec în fluxul sanguin și se găsesc în valvele cardiace anormale și în țesuturile cardiace deteriorate anterior.

Relația dintre boala parodontală și afecțiunile respiratorii se stabilește atunci când a existat o defecțiune a mecanismelor de apărare.

Cele mai frecvente boli asociate sunt: ​​pneumonia bacteriană, bronșita, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) și abcesele pulmonare.

Aspirația bacteriană apare atunci când bacteriile gram-negative din pungile parodontale intră și se răspândesc prin tractul respirator inferior către plămân.

Diabetul zaharat este o altă dintre bolile legate de afecțiunile parodontale, iar între cele două există o relație directă, întrucât au actori genetici, precum și modificări microbiologice și imunologice în comun. Dovada principală este că glicemia se stabilizează după tratamentul parodontal, iar boala parodontală destabilizează glicemia.

Boala gingiilor este, de asemenea, asociată cu boli de rinichi, tulburări cerebrovasculare și anumite complicații ale sarcinii, cum ar fi nașterea prematură și greutatea mică la naștere.

Factori de risc pentru boala parodontala

Dacă știți deja ce este boala parodontală, ar trebui să cunoașteți și factorii ei de risc pentru a preveni această patologie.

Stilul de viata poate deveni un factor de risc pentru sanatatea parodontala din cauza consumului necorespunzător de alimente, lipsei de exerciții fizice, consumului de alcool și alte substanțe.

Fumatul este principalul factor de risc, care afectează prevalența și progresul parodontitei și interferează cu vindecarea țesuturilor. Poate fi un factor etiologic direct în evoluția unei leziuni stabile de gingivite către boală distructivă.

Un alt motiv pentru care apare boala parodontala este predispozitia genetica. Genotipul joacă un rol important în susceptibilitatea la boala parodontala. Riscul de pierdere a dinților este semnificativ mai mare dacă este combinat cu consumul de tutun.

Întreținerea unei igiene orale inadecvate este un alt dintre cei mai răspândiți factori de risc. Înghesuirea dentară și alte probleme de malpoziție dentară pot îngreuna efectuarea unei curățări bucale zilnice complete, provocând un risc ridicat de a suferi de patologii parodontale.

Sarcina și boala parodontală

Variațiile hormonale experimentate de femei în perioada pubertatii, menstruatiei, sarcinii si menopauzei, în terapia de substituție hormonala si în utilizarea contraceptivelor orale produc modificări semnificative la nivelul parodontiului, mai ales dacă exista inflamatie gingivala cauzată de placa bacteriana preexistenta.

Gingivita de sarcină este foarte frecventă și afectează între 60-75% dintre femeile însărcinate. Semnele bolii încep în a doua lună de sarcină și ating apogeul maxim în luna a opta.

Aceste probleme orale au fost legate de greutatea scăzută a bebelușului și de nașterea prematură. Femeile însărcinate ar trebui să fie supuse unui tratament prompt pentru boala parodontală pentru a reduce riscul de complicații prenatale și postnatale.

Tratamentul bolilor parodontale

Tratamentul bolilor parodontale variază în funcție de starea de evoluție a patologiei. Medicul stomatolog va fi responsabil cu efectuarea unei evaluări și stabilirea celui mai potrivit plan de tratament.

Daca boala se află într-o perioadă inițială, este necesara eliminarea bacteriilor acumulate prin igienizare profesională, efectuata de profesionisti precum medicul stomatolog sau igienistul dentar.

În cazul parodontitei, tratamentul este de obicei organizat în două faze. În faza de bază, bacteriile parodontale sunt eliminate prin detartraj și planare radiculară. În faze mai avansate ale bolii, se va avea în vedere accesul la pungile parodontale profunde prin efectuarea unei intervenții chirurgicale parodontale. Uneori, în acest tip de fază se aplică tehnici de regenerare osoasă. Dacă gingiile se retrag foarte mult, intervenția chirurgicală parodontală poate fi efectuată cu grefe pentru a acoperi partea care s-a pierdut după deteriorarea lor.

Așadar, dacă te confrunți cu gingivită sau bănuiești deja că suferi de parodontoză, contactează cât mai rapid un specialist. Poți discuta despre situația ta cu un medic stomatolog în mod gratuit AICI.