Formarea cariei dentare

Caria este o boală infecțioasă cauzată sau influențată de o multitudine de factori, intrinseci și extrinseci, precum cantitatea salivei și fluxul acesteia, microbiomul oral (multitudinea de tipuri de bacterii din cavitatea bucală), o alimentație bogată în zaharuri, predispoziția genetică și obiceiurile fiecăruia în ceea ce privește igiena orală. 

Dar cum se formează cariile dentare?

În linii mari, putem evidenția diferite etape ale procesului de formare a cariilor la care participă diferiți factori biologici:

1. Formarea biofilmului dentar

La câteva ore după periajul dinților, bacteriile încep să colonizeze din nou suprafața dentară, chiar și în contextul în care nu am consumat alimente sau băuturi.

Cantitatea de placă acumulată și rapiditatea cu care colonizează dintele depind de o multitudine de factori – de exemplu, secreția salivară scăzută duce la o creștere a intensității colonizării (în timpul somnului secreția salivară scade), iar poziția de ortostatism (în picioare) duce la o secreție mai abundentă a salivei.

De asemenea, anumite boli sau tratamente medicamentoase influențează formarea plăcii bacteriene, dar și nivelul de hidratare generală a organismului.

2. Metabolismul zaharurilor alimentare

Zaharurile și alte glucide ce se mențin la nivelul suprafeței dinților deoarece nu sunt îndepărtate corespunzător prin igiena orală (de obicei, la nivel interdentar și pe suprafața dintelui care se ocupă de masticație) sunt metabolizate (procesate, transformate) de către bacteriile prezente la nivelul respectiv.

Acest metabolism are ca rezultat producerea de acizi care vor scădea pH-ul (care în cavitatea bucală se menține între 6,5 și 7,5 în mod obișnuit) la valori sub 5,5, ceea ce face mediul bucal acid.

3. Demineralizarea

O expunere prelungită a dinților la acizii generati va determina pierderea mineralelor, dizolvarea smaltului si, in timp, prezenta unor pete albe opace datorate decalcificarii – pata albă cretoasă. Se vor forma crăpături și șanțuri pe suprafața slăbită a smalțului (primul strat al dinților), facilitând pătrunderea bacteriilor și creșterea mai multor colonii bacteriene care formează acizi. Procesul poate fi reversibil în stadiile incipiente, dar un atac acid mai sever va duce la distrugerea în continuare a smalțului și la formarea unei cavități pe suprafața dintelui care poate ajunge chiar la dentina și, în final, la pulpă (la nerv).

Așadar, este esențial să respectăm principiile de bază de igienă orală precum periajul dentar dimineața și seara, dar și folosirea aței dentare sau a irigatorului oral. Crezi că ai vreo problemă la nivelul dinților – apelează direct un specialist AICI.